Obiectivele cercetării spirituale

1. Definiția științei spirituale și a cercetării spirituale

Înainte de a analiza obiectivele cercetării spirituale, să examinăm mai întâi următoarele definiții dintr-o perspectivă spirituală.

1.1 Semnificația termenului „spiritual”:

Dicționarul Oxford definește termenul “spiritual” ca fiind un adjectiv.

• Legat de sau care afectează spiritul uman, în opoziție cu lucrurile materiale sau fizice.
• Legat de religie sau credințe religioase.

Definiția termenului „spiritual”: Fundația de Cercetare în Științele Spirituale (SSRF) definește cuvântul „spiritual” ca fiind toate elementele care depășesc limitele celor cinci simțuri, ale minții (adică sentimentele, emoțiile și dorințele noastre) și ale intelectului (adică procesul nostru de luare a deciziilor și capacitatea de raționament).

1.2 Știința și știința spirituală:

Conform dicționarului Oxford, cuvântul „știință” provine din latinescul „scientia” și din „scire”, care înseamnă „a ști”. Ca substantiv, dicționarul definește cuvântul „știință” ca fiind

• Activitatea intelectuală și practică care cuprinde studiul sistematic al structurii și comportamentului lumii fizice și naturale prin observație și experiment.
• Un ansamblu de cunoștințe organizat sistematic pe orice subiect.

Definiția științei: Fundația de Cercetare în Științele Spirituale, împreună cu definiția de mai sus, extinde sfera cuvântului „știință” pentru a include lumea fizică, naturală și spirituală. Ea consideră știința ca fiind ceea ce poate fi experimentat în mod repetat de către toți, indiferent de rasă, sex, religie, naționalitate etc., în aceleași condiții experimentale.

Numim știința spirituală (adică Spiritualitatea) o „știință” deoarece:

• • • Dimensiunea spirituală este la fel de sistematică și logică precum cea a lumii fizice.
    • Motivul pentru tot ceea ce se întâmplă în dimensiunea spirituală sau subtilă este la fel de discernabil ca și în lumea fizică sau grosieră.
    • Relația cauză-efect este la fel de reală în dimensiunea subtilă precum în cea grosieră. Cercetarea spirituală se referă în esență la înțelegerea acestor „cauze” subtile și intangibile.
    • Principiile referitoare la dimensiunea spirituală pot fi testate iar și iar cu instrumentele necesare. La fel cum instrumentele de cercetare sunt diferite pentru fizică și biologie, tot astfel este și cazul științei spirituale. În cercetarea spirituală, principalul instrument necesar pentru analiză și măsurare este o abilitate subtilă de percepție foarte dezvoltată, mai cunoscută popular ca al șaselea simț (ESP).

1.3 Cercetare și cercetare spirituală:

Dicționarul Oxford definește „cercetarea” ca studiul sistematic al materialelor și surselor pentru a stabili fapte și a ajunge la noi concluzii. Deși studiul unui fenomen dintr-o perspectivă spirituală este la fel de sistematic, el nu se află în aceeași dimensiune ca cercetarea realizată în științele moderne.

Cercetarea spirituală este cercetarea dimensiunii sau dimensiunii spirituale cu ajutorul unui al șaselea simț avansat (ESP). Dimensiunea spirituală este ceea ce nu poate fi perceput prin cele cinci simțuri, minte și intelect. Aceasta include lumea raiului, iadului, îngerilor, spiritelor, aurelor, fantomelor etc.

Cercetarea spirituală se referă în principal la ceea ce este cunoscut drept a patra și a cincea dimensiune. Timpul este a patra dimensiune, iar spațiul invizibil este a cincea dimensiune.

Cercetarea spirituală despre a patra dimensiune reprezintă studiul vieților anterioare pentru a descoperi evenimentele sau faptele din acea perioadă care contribuie acum la evenimente pozitive sau negative în această viață. De exemplu, cercetarea spirituală poate dezvălui dacă oamenii au practicat spiritualitate în viețile anterioare, ceea ce a contribuit la succesul lor în această viață.

Cercetarea spirituală despre a cincea dimensiune reprezintă studiul regiunilor subtile, pozitive și negative, ale universului pentru a descoperi cauzele fundamentale ale problemelor din viețile noastre. De exemplu, „Cercetarea spirituală despre a cincea dimensiune în viața lui Luis” a arătat că o vrăjitoare subtilă era cauza spirituală principală a gândurilor sale sexuale excesive.

Cercetarea spirituală poate fi realizată și în primele trei dimensiuni pentru a direcționa corect științele moderne, acolo unde înțelegerea oamenilor de știință și a cercetătorilor este limitată în privința diferitelor subiecte. Atunci când se apelează la cercetarea spirituală pentru a sprijini cercetarea științifică, toate studiile devin productive, iar mulți ani sau chiar o întreagă viață de eforturi în direcția greșită pot fi economisiți.

2. Scopul și obiectivul cercetării spirituale

Dimensiunea spirituală poate fi cauza a până la 80% dintre problemele noastre din viață. Aceasta este o statistică confirmată prin cercetările noastre asupra dimensiunii spirituale, începute în 1985, precum și prin studiul factorilor care contribuie la apariția problemelor în viață. Ceea ce înseamnă pentru noi este că, dacă nu luăm în considerare dimensiunea spirituală atunci când căutăm cauza principală a problemelor și dificultăților din viața noastră, am putea pierde până la 80% din întreaga poveste.

Consultă articolul “Cauzele dificultăților din viața noastră”.

Scopul cercetărilor spirituale ale SSRF este:

• 1. Să educe societatea cu privire la dimensiunea spirituală și la modul în care aceasta ne influențează viața.
  2. Să ofere oamenilor instrumente pentru a:
     1. Înțelege și experimenta dimensiunea spirituală
     2. Înțelege și depăși problemele a căror cauză este de natură spirituală
     3. Dobândi fericirea eternă