1. Introducere în autoanaliza defectului de bază

În acest capitol (ca urmare a ultimului capitol) vom continua să explicăm cum se completează instrumentul de autoanaliză, și anume tabelul PDR. În ultimul capitol ne-am axat pe înțelegerea intensității și a impactului unei greșeli. În acest capitol explicăm cum să analizăm cauza principală a unei acțiuni sau reacții incorecte.

2. O metodă rapidă și ușoară de autoanaliză

Data viitoare când conștientizezi că ai făcut o greșeală sau când altcineva ți-a atras atenția asupra uneia dintre greșelile tale – aceasta oferă o bună ocazie de introspecție și analiză a propriei persoane pentru o mai bună conștientizare de sine. Greșeala poate fi mare sau mică. Totuși, în orice caz, ea reprezintă o oportunitate de a înțelege mai bine propria minte. Analiza s-ar concentra asupra întrebării: “Ce defect de personalitate al meu a făcut ca o astfel de greșeală să se întâmple?”

Pentru a ajunge la defectul de personalitate responsabil pentru o greșeală, trebuie să continuăm să analizăm, punându-ne întrebări despre motivul pentru care am făcut acea acțiune incorectă sau am avut acea reacție incorectă. Apoi, trebuie să ne documentăm analiza în coloanele G, H, I și J din instrumentul de autoanaliză, sau tabelul PDR. Mai jos este un exemplu al unui grafic de autoanaliză pentru a documenta greșelile pe care cineva le-a făcut.

2.1 A fost un defect de personalitate sau un aspect al ego-ului care s-a manifestat? (Coloana G)

În coloana G, am oferit două opțiuni de clasificare a unei greșeli, și anume, din cauza ego-ului sau doar a unui defect de personalitate (PD). În funcție de ceea ce alegi în lista derulantă din coloana G, în coloanele H, I și J, ți se va prezenta o listă de manifestări ale ego-ului sau de defecte de personalitate din care poți allege.

Așadar, cum decidem dacă o greșeală s-a produs din cauza unui defect de personalitate sau este rezultatul manifestării ego-ului?

De fapt, toate PD-urile provin din ego. Egoul este ceva mai înrădăcinat, în timp ce PD-urile sunt manifestări mai superficiale ale egoului. Așadar, pentru a decide dacă o greșeală s-a produs din cauza unui defect sau a unei trăsături de ego, întreabă-te cât de înrădăcinat este defectul. Dacă este un caz întâmplător de manifestare a unui defect, atunci alege PD, însă dacă este o trăsătură puternică de personalitate, atunci alege ego-ul. Consultă fișa de lucru care enumeră diverse defecte de personalitate și trăsături de ego ca un ghid pentru a înțelege cum poți clasifica o greșeală.

Următorul pas este completarea coloanelor H, I și J după ce se înțelege/analizează care au fost defectele de personalitate sau punctele de ego care au contribuit la greșeală.

În secțiunile 2.2 – 2.6 prezentate mai jos explicăm cum să abordezi în detaliu această analiză pentru a completa corect tabelul.

2.2 Exemplu practic de autoanaliză 1 -Acțiune/inacțiune incorectă

Să presupunem că ți-ai dat seama de următoarea greșeală: “Nu am spălat cana de cafea după ce am băut cafea”.

Așadar, aceasta este o acțiune incorectă. Pentru a facilita procesul de autoanaliză în jurul acestei acțiuni incorecte, va trebui să te întrebi: “De ce nu am spălat cana de cafea?”.

Următoarele sunt câteva răspunsuri posibile pe care le poți primi. Analiza defectului de bază va depinde de care a fost gândul predominant (în mintea ta) care a stat la baza inacțiunii de a nu spăla cana de cafea. În tabelul de mai jos ilustrăm modul în care poate fi efectuată analiza.

 

Gândul din spatele greșelii	Defect de personalitate de bază posibil
Nu am spălat cana de cafea pentru că am considerat că este sub demnitatea mea. Timpul meu ar trebui să fie folosit pentru a face ceva mult mai important, cum ar fi lucrul la calculator, în timp ce soția mea poate face toate aceste treburi zilnice.	Mândrie
Aveam toate intențiile de a spăla cana de cafea, dar am fost prea ocupat cu multe lucruri de făcut, iar mai târziu nu am mai făcut-o.	Lipsă de planificare și organizare sau dezorganizare
Nu am avut chef să o fac acum, m-am gândit că o voi face mai târziu. Vroiam doar să stau întinsă pe canapea și să mă relaxez.	Lene
Am făcut deja atât de multe lucruri și membrii familiei mele ar trebui să mă ajute să spăl cana de cafea	Așteptări

După cum poți vedea, în funcție de gândul care a stat la baza faptului că nu ai spălat cana de cafea, va trebui să completezi defectul de personalitate legat de acest gând în coloanele H, I și J.

2.3 Exemplu practic de autoanaliză 2 – Reacție incorectă

În această secțiune vom trece în revistă analiza unei reacții incorecte.

Ioana a devenit conștientă de o reacție pe care o avea. Am fost supărată pe managerul meu când acesta a lăudat-o pe colega mea (Ana) în locul meu.

Pentru a începe procesul de autoanaliză, Ioana trebuie să își pună următoarea întrebare: “De ce m-am enervat când managerul meu a lăudat-o pe Ana?”.

În funcție de care a fost gândul care a declanșat furia, Ioana va putea să se autoevalueze pentru a afla care a fost defectul de personalitate care a provocat această reacție în ea.

Gândul din spatele reacției de furie	Defect de personalitate de bază posibil
Managerul meu o laudă mereu pe Ana și nu-mi apreciază niciodată eforturile. Nu voi fi niciodată remarcată, oricât de mult m-aș strădui.	Gelozie
Nici la ultimul meu loc de muncă nu m-a lăudat nimeni. Chiar și acasă nimeni nu-mi apreciază cu adevărat eforturile. Oare nu sunt suficient de bună?	Nesiguranță de sine
Managerul meu este subiectiv. Am făcut o treabă mai bună decât Ana.	Prejudecată
Îi voi arăta Anei, pentru că nu cred că este atât de bună.	Furie și Răzbunare

2.4 Exemplu practic de autoanaliză 2 – Acțiune incorectă (analiză mai profundă)

În unele cazuri, este posibil să fie nevoie să ne punem mai multe întrebări pentru a săpa mai adânc, astfel încât să ajungem la rădăcina defectului de personalitate care a cauzat acțiunea sau reacția incorectă. Să ne uităm la un exemplu:

Incident : Glumeam excesiv atunci când m-am întâlnit cu prietenii mei din școală după mulți ani la o reuniune de clasă. Unii dintre ei au comentat negativ glumele mele excesive.

(Umorul în sine nu este un lucru rău – totuși, glumele în exces pot deveni enervante pentru ceilalți. Prin urmare, glumele în exces pot fi o greșeală în sine, însă, dacă ar fi să analizăm mai mult, am putea descoperi ceva mai profund despre noi înșine. De aceea, trebuie să ne punem întrebarea “de ce” de mai multe ori, pe măsură ce analizăm diferitele motive care ar fi putut determina apariția unei greșeli).

2.5 Completarea tabelului

Este important de reținut că putem considera că există o combinație de defecte de personalitate care au contribuit la o greșeală. Din acest motiv, am prevăzut 3 coloane (H, I și J) pentru a enumera aceste defecte/manifestări ale ego-ului. În coloana H ar trebui să enumerăm defectul primar, în timp ce în coloanele I și J putem enumera defectele secundare/manifestările egoului.

De exemplu, în greșeala – “Mi-a fost lene să spăl vasele după cină”, defectul principal de personalitate identificat ar putea fi “lenea”, în timp ce un defect secundar de personalitate care contribuie la motivul pentru care a avut loc greșeala ar putea fi datorat “procrastinării”. În consecință, după ce alegi PD în coloana G, pentru această greșeală completezi Defectul 1 (coloana H) ca “Lene” și Defectul 2 (coloana I) ca “Procrastinare”. Dacă nu se poate gândi la alte defecte de personalitate care să contribuie la această greșeală, se poate lăsa Defectul 3 (coloana J) în alb. Te rog să reții că este obligatoriu și important să completezi cel puțin un defect pentru fiecare greșeală.