1. Introducere prvind scopul vieții

Auzim des întrebarea clișeu “Care este seminficația vieții?” sau “Care este scopul Vieții? Sau “De ce ne-am născut?”. În majoritatea cazurilor, avem propria agendă legată de ceea ce este scopul vieții. Cu toate acestea, din punct de vedere spiritual sunt două motive generice pentru care ne naștem. Aceste motive definesc scopul vieții noastre la un nivel de bază.

Acestea sunt:

  • A închide contul a da-și-a primi pe care îl avem cu diverse persoane.
  • A progresa spiritual cu scopul final de a fuziona cu Dumnezeu și asftel de a ieși din ciclul nașterii și morții.

2. Închiderea contului nostru de a da-și-a primi

De-a lungul multor vieți, acumulăm multe conturi de a da-și-a primi, care sunt rezultatul direct al faptelor și acțiunilor noastre. Conturile pot fi pozitive sau negative, în funcție de natura pozitivă sau negativă a acțiunilor noastre. Ca regulă generală, în era actuală, aproximativ 65% din viața noastră este predestinată (nu este sub controlul nostru), iar 35% din viața noastră este guvernată de liberul nostru arbitru.

Toate evenimentele majore din viața noastră sunt în mare parte predestinate. Aceste evenimente includ nașterea, familia în care ne naștem, persoana (sau persoanele) cu care ne căsătorim, copiii pe care îi avem, problemle grave de sănătate și momentul morții. Fericirea și durerea pe care le dăm la și le primim de la cei dragi și cunoștințe sunt în mare parte datorate unui cont anterior de a da-și-a primi, influențând modul în care relațiile se desfășoară și se joacă.

Cu toate acestea, destinul nostru din viața curentă este doar o fracțiune din contul de a da-și-a primi acumulat pe care l-am strâns în multe vieți.

În viața actuală, chiar dacă închidem contul de a da-și-a primi și destinul alocat pentru această viață, putem să creăm mai multe alte conturi prin folosirea liberului arbitru. Acestea în final se adaugă la contul global de a da-și-a primi, cunoscut cu numele de cont acumulat. Ca rezultat, este nevoie să ne naștem din nou pentru a regla conturile de a da-și-a primi nou create și astfel suntem prinși în acest ciclu al nașterii și morții. Află mai multe în articolul “Eliberarea din ciclul nasterii si mortii (Moksha)”, care explică cum suntem prinși în acest ciclu al nașterii și morții.

3. Realizarea Progresului spiritual

Nivelul spiritual Samashti se referă la nivelul spiritual atins prin practica spirituală pentru binele societății (samashti sādhanā), în timp ce practica spirituală vyashti se referă la nivelul spiritual atins prin practica spirituală individuală (vyashti sādhanā). În era curentă, progresul spiritual pentru binele societății are 70% importanță, în timp ce practica spirituală individuală are 30% importanță.

Scopul final în dezvoltarea spirituală și în orice cale Spirituală este fuziunea cu Dumenezeu. “Fuziunea cu Dumnezeu” înseamnă să îL experimentăm pe Dumnezeu în noi și în tot ce ne înconjoară și nu să ne identificăm cu cele cinci simțuri, mintea si intelectul. Aceasta se intamplă la nivel spiritual de 100%. Majoritatea oamenilor din lume la ora actuală se află la un nivel spiritual de 20-25% și nu au înclinații către vreo practică pentru dezvoltare spirituală. Deasemenea, ei se identifică cu cele 5 simțuri, mintea și intelectul. Aceasta se reflectă în viețile noastre când ne focusăm în principal pe imagine, suntem aroganți în ce priveste inteligența sau succesul.

Prin practica spirituală, când creștem la nivelul spiritual de 60% (samashṭi) sau 70% (vyashṭi), suntem eliberați din ciclul nașterii si morții. La acest nivel spiritual putem regla orice cont de a da-și-a primi rămas din tărâmuri înalte, mai subtile, ale Maharlok sau mai înalte. Uneori, cu toate aceastea, persoanele peste 60% (samashti) sau 70% (vyashti) pot alege să se nască pe Pământ pentru a ghida umanitatea către Spiritualitate.

Dezvoltarea spirituală este posibilă doar prin practica spirituală care se conformează celor șase principii de bază ale practicii spirituale. Pașii spirituali care nu sunt în conformitate cu cele șase principii de bază ale practicii spirituale duc la stagnare în dezvoltarea spirituală a individului.

Mai multe detalii în articolul despre Importanța planului pământesc asupra capabilității de a efectua practica spirituală comparativ cu alte planuri, ca cerul si iadul.

4. Ce înseamnă acest lucru în termenii obiectivelor noastre de viață?

Majoritatea dintre noi avem propriile obiective de viață. Acestea pot include: să devii doctor, să devii bogat și faimos sau să reprezinți țara într-un anumit domeniu. Oricare ar fi obiectivul, pentru majoritatea dintre noi, cel mai adesea este unul predominant lumesc. Întregul sistem de educație este conceput pentru a ne ajuta să urmăm astfel de obiective lumești. Deasemenea, ca părinți, inducem aceleași obiective lumești copiilor noștri încurajându-i să studieze și să intre în profesii care le oferă mai multe beneficii financiare, conform cu profesia fiecăruia.

Cineva poate întreba “Cum se reconciliază faptul de a avea aceste obiective lumești cu scopul spiritual al vieții și motivul nașterii pe Pământ?”

Răspunsul este simplu. Depunem eforturi pentru obiective lumești în principal pentru a obține satisfacție și fericire. Urmărirea fericirii permanente la superlativ, care poate fi derutantă, este, intrinsic, ceea ce ne ghidează toate acțiunile. Cu toate acestea, chiar și după ce obținem obiectivele noastre lumești, fericirea rezultantă și satisfacția sunt pe termen scurt și apoi căutăm următorul vis pe care să îl vânăm.

“Fericirea permanentă la superlativ” poate fi atinsă prin practica spirituală, care se conformează cu cele șase principii ale practicii spirituale. Cea mai înaltă formă de fericire, care este Beatitudinea (Ānand), este un aspect al lui Dumnezeu. Când fuzionăm cu Dumnezeu și noi experimentăm Beatitudinea perpetuă.

Aceasta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la ceea ce facem și să ne focusăm doar pe practica spirituală. Ceea ce înseamnă că doar introducând practica spirituală în colaborare cu viața lumească avem mai multe șanse să experimentăm fericirea permanentă la superlativ. Beneficiile practicii spirituale au fost discutate în detaliu în secțiunea “Cercetare spirituală pentru fericire durabilă”.

Pe scurt. Cu cât obiectivele vieții noastre sunt mai aliniate cu intenția de dezvoltare spirituală, cu atât devin mai bogate viețile noastre și vom experimenta din viață mai puțină durere. Următorul, este un exemplu de cum se modifică, când ne dezvoltăm și creștem spiritual, perspectiva despre viață.

Însemnătatea lumească vs.Însemnătatea spirituală

Din punct de vedere lumesc

Din punct de vedere spiritual

Ce este ignoranța?

Absența cunoașterii problemelor lumești

Credinta că “Eu” sunt corpul sau mintea

Ce inseamnă a se cunoaște pe sine?

Perceperea calităților și defectelor fizice, mentale și intelectuale ale unei persoane

Realizând că “Eu” sunt Dumnezeu în interior și că experimentez aceasta

Cum este definit succesul?

Acumulând respect, bani, faimă etc

Realizând progres spiritual

5. Ce înseamnă acest lucru în termenii obiectivelor noastre de viață?

În SSRF, avem un număr de voluntari care iL servesc pe Dumnezeu prin oferirea timpului și experienței lor. De exemplu:

  • Unul dintre membri este consultant IT și se preocupă de aspectele tehnice ale website-ului în timpul său liber
  • Unul dintre membrii echipei editoriale este psihiatru și ajută la verificarea informațiilor ce sunt introduse pe site, din punct de vedere medical și spiritual
  • Un alt membru SSFR călătorește în interes de serviciu în diferite tări și obișnuiește ca în timpul liber să povestească organizațiilor asemănătoare din acea țară despre website.
  • O gospodină ajută la pregatirea răcoritoarelor pentru întâlnirile spirituale.

Membrii SSRF au observat o schimbare pozitivă majoră în viețile lor atunci când răspândesc Spiritualitatea în viețile lor. Una din principalele diferențe este sporirea fericirii și reducerea tristeții. Chiar și când întâlnesc o situație care poate fi dureroasă sau traumatică, membrii SSRF experimentează faptul că sunt acoperiți de un scut protector față de durere.

6. Ce este greșit în a te naște din nou și din nou?

Uneori oamenii gândesc “Ce este greșit în a te naște din nou și din nou?”

Cum avansăm tot mai adânc în Kaliyug (Era Conflictului), actuala eră a universului, viața va fi tot mai ciuruită cu probleme și durere. Cercetarea spirituală a arătat la nivel global că omul este fericit în 30% din timp, în timp ce 40% din timp este nefericit. Restul de 30% din timp, o persoană este într-o stare neutră, unde nu experimentează nici fericire, nici nefericire. De exemplu, atunci când cineva merge pe stradă sau face activități zilnice etc și nu are gânduri fericite sau nefericite.

Motivul principal pentru aceasta se datorează faptului că majoritatea oamenilor sunt la un nivel spiritual scăzut. Astfel, deciziile și acțiunile noastre le cauzează celorlalți durere și sfârșesc prin a crește componentele Raja și Tama din mediul înconjurător. Ca urmare, acumulăm karma negativă sau conturi de a da-și-a primi. Astfel că, pentru majoritatea oamenilor nașterile următoare vor fi mai dureroase decât cea prezentă.

În timp ce lumea a făcut pași uriași din punct de vedere al progresului economic, ștințific și tehnologic, suntem din ce în ce mai săraci, față de generațiile anterioare, din punct de vedere al fericirii, care este scopul de bază în viață.

Având în vedere că toți ne dorim fericirea, re-nașterea și viețile viitoare nu ne vor oferi fericirea perpetuă la superlativ, pe care ne-o dorim. Doar evoluția spirituală și fuziunea cu Dumnezeu ne va oferi fericirea durabilă și sustenabilă.