Cuvântul rugăciune sau prārthanā (în sanscrită) derivă din două cuvinte “pra” si “artha” însemnând pledoarie cu zel. Cu alte cuvinte, înseamnă să îi ceri lui Dumnezeu ceva cu ardoare intensă.
Rugăciunea include respect, iubire, pledoarie și credință. Prin rugăciune, un credincios își exprimă neajutorarea și lasă acțiunea în mâinile Domnului. Cedând acțiunea lui Dumnezeu, înseamnă că devenim conștienți că Dumnezeu ne ajută și face ca lucrul respectiv să se împlinească. Rugăciunea este un instrument important al practicii spirituale în cadrul Căii spirituale generice a Devotamentului.